HEPATITA - C

R-005) Insuficienta hepatica

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

R-005) Insuficienta hepatica

Mesaj  Hepatita C forum la data de Mier Iun 02, 2010 10:02 am

Insuficienta hepatica

Introducere
Insuficienta hepatica apare cind ficatul isi pierde capacitatea de a-si exercita functiile. Este o conditie medicala amenintatoare de viata care necesita terapie de urgenta. Induficienta hepatica se poate dezvolta de-a lungul a mai multor ani, insuficienta hepatica cronica sau rapid in citeva zile sau saptamini, insuficianta hepatica acuta.
Cauzele cele mai frecvente ale insuficientei hepatice cuprind: hepatita B si C, consumul abuziv de alcool, malnutritia, ciroza hepatica de orice cauza, hemocromatoza.

Insuficienta hepatica acuta este determinata de alte conditii clinice patologice cum ar fi: abuzul de acetaminofen, hepatita acuta virala mai ales la copii, reactii adverse la anumite medicamente, consumul de ciuperci otravitoare. Multe manifestari sunt datorate malfunctiei hepatice. Astfel ficatul nu mai poate procesa adecvat bilirubina, un produs de metabolizare a eritrocitelor imbatrinite, iar aceasta nu mai este excretata. Rezultatul este icterul.
Ficatul nu mai poate sintetiza cantitatea suficienta de produsi de coagulare determinind singerarea prelungita a plagilor si o tendinta exagerata la echimoze.
Hipertensiunea portala apare adesea. Aceasta determina acumularea de lichid in cavitatea abdominalaascita, encefalopatie hepatica sau ambele.

O persoana cu insuficienta hepatica prezinta icter, ascita, encefalopatie si o stare de sanatate proasta. Alte simptome comune implica: fatigabilitatea, slabiciunea musculara, greata si anorexie. In insuficienta hepatica acuta starea de sanatate se poate inrautati in citeva zile.
Medicii pot diagnostica insuficienta hepatica bazindu-se pe simptome si examenul fizic. Testele de singe evalueaza functia hepatica, care este de obicei sever alterata.

Tratamentul depinde de cauza si simptomele specifice. Caracterul urgent al tratamentului depinde daca insuficienta este acuta sau cronica, dar principiile sunt aceleasi. Pasul cel mai important este identificarea cauzei insuficientei hepatice.
Prognosticul depinde de etiologie. Tratamentul initial este de resuscitare. Pacientii cu encefalopatie trebuie transferati la terapie intensiva pentru monitorizare. Pe masura ce pacientul dezvolta encefalopatie progresiva este necesara intubarea si respiratia artificiala. Majoritatea pacientilor tind sa dezvolte disfunctie circulatorie. Astfel este necesar controlul fluidelor circulatorii, a hemodinamicii, a parametrilor metabolici si supravegherea pentru eventualele infectii. Mentinerea nutritiei si recunoasterea prompta a hemoragiilor digestive sunt cruciale.
Parametrii coagularii, hemoleucograma si parametrii metabolici trebuie controlati frecvent.
Aminotransferazele serice si bilirubina sunt masurate zilnic.

Transplantul hepatic este tratamentul definitiv care poate vindeca pacientul.
Prognosticul este dependent de cauza insuficientei. Dezvoltarea complicatiilor este un alt factor care determina rata de supravietuire.

Patogenie
Dezvoltarea edemului cerebral este cauza majora de morbiditate si mortalitate la pacientii cu insuficienta hepatica. Etiologia nu este pe deplin inteleasa dar pare a fi multifactoriala.
Se considera a fi citotoxica si vasogenica ca origine. Edemul citotoxic este consecinta alterarii osmoreglarii celulare cerebrale rezultind edemul astrocitelor. In creier amoniacul este detoxifiat la glutamina. In insuficienta hepatica amoniacul nu mai este eliminat de catre ficat si se acumuleaza in singe ajungin la cantitati critice in creier.
Acumularea de glutamina in creier determina edemul astrocitelor.
Un alt fenomen implicat este cresterea volumului sanguin intracranian prin alterarea autoreglarii cerebrale. Autoreglarea este mediata de oxidul nitric care actioneaza ca un vasodilatator. Citokine ca IL-1, TNF-alfa si endotoxine bacteriene sunt de asemeni implicate.
O alta consecinta a insuficientei hepatice este insuficienta multiorganica, observata adesea in contextul unui status circulator hiperdinamic care mimeaza sepsisul.
Insuficienta acuta hepatica este cauzata cel mai adesea de consumul abuziv de paracetamol. Metabolizarea hepatica a acetaminofenului rezulta cu un metabolit foarte toxic pentru ficat.
Acesta in cantitati mari reduce rezervele hepatice de glutation, substanta anti-oxidanta care apara tesutul hepatic de oxidarea radicalilor liberi de oxigen formati in timpul exercitarii functii de metabolizare.
Pentru consumatorii de alcool sunt necesare doze mici de acetaminofen.

Cauze
Hepatita A si B sunt afectiunile virale care pot duce cel mai frecvent la insuficienta hepatica. Hepatita C este implicta mai rar.
Alte hepatite virale atipice care pot conduce la insuficienta hepatica sunt: citomegalovirus, virusutrile febrei hemoragice, virusul herpex simplex, paramixovirus si Epstein-Barr.
Incidenta insuficientei hepatice acute in sarcina apare mai ales in trimestrul al treilea, iar eclampsia se dezvolta la 50% din aceste gravide. Sindromul HELLP apare la 0. 6% din femei si este asociat cu preeclampsia.

Multe medicamente sunt implicate in dezvoltarea insuficientei hepatice. Cel mai frecvent este implicat acetaminofenul, prin supradozaj sau intentie de suicid. Alte medicamente care sunt implicate cuprind:
-antibiotice: nitrofurantoinul, tetraciclina, eritromicina, izoniazida, ciprofloxacinul, doxiciclina, ampicilina-clavulnat
-antivirale: fialuridine, antidiabetice: troglitazone, antiepileptice: fenitoina, valproatul
-antidepresive: amitriptilina, nortriptilina, anestezice: halotane
-antilipidice: atorvastatin, lovastatin, simvastatin
-agenti imunosupresivi: ciclofosfamida, metrotrexatul, AINS, salicilatii.
Droguri ilicite: ecstasy si cocaina.

Cauze vasculare: hepatita ischemica, tromboza de vena porta, boala veno-oculziva, tromboza arteriala hepatica.
Cauze metabolice: ficatul gras acut de sarcina, deficitul de alfa-1 antitripsina, intoleranta la fructoza, galactozemia, sindromul Reye, tirozemia, boala Wilson.
Hepatita autoimuna poate determina insuficienta hepatica cronica.
Starile maligne: tumora maligna hepatica primara, metastazele hepatice si neoplasmele sanguine.

Simptome
Semnele clinice pot fi marcante si pot sugera imediat insuficienta hepatica. Este necesara o anamneza completa care sa cuprinda: data de debut a icterului si encefalopatiei, consumul de medicamente sub prescriptie sau ilicit, consumul de ceaiuri si extracte de plante, istoric familial de boli hepatice, expunerea la factori de risc pentru hepatitele virale (calatoriile, transfuzii, contacte sexuale, ocupatia, tatuaje si piercing-uri, interventii stomatologice) si consumul de ciuperci sau solventi organici.
Examenul fizic cuprinde determinarea statusului mental si cautarea de stigmate ale consumului cronic de alcool sau ale bolii cirotice a ficatului de alte etiologii.
Poate fi prezenta sensibilitatea palpatorie in hipocondrul drept.
Ficatul poate fi atrofic indicind o pierdere semnificativa in volum prin necroza. Un fict mare poate fi observat in insuficienta cardiaca congestiva, hepatitele virale sau sindromul Budd-Chiari.
Dezvoltarea edemului cerebral poate determina manifestari ale presiunii intracraniene crescute: edemul papilar la fundul de ochi, hipertensiune si bradicardie.
Instalarea rapida a ascitei sugereaza sindromul Budd-Chiari.
Hematemeza sau melena pot complica prezentarea insuficientei hepatice prin hemoragie digestiva.
In mod tipic pacientii sunt hipotensivi si tahicardici.
Este prezenta o tendinta exagerata la singerare prelungita si formarea de echimoze.
Insuficienta hepatica majora se asociaza cu coma. Coma poate fi de origine endogena in insuficienta hepatica acuta si se datoreaza necrozei acute si masive a parenchimului hepatic. Acest tip de coma are un prognostic foarte grav, majoritatea bolnavilor decedind.
Coma de origine exogena sau amoniacala, apare la bolnavul a carui circulatie hepatica a fost suntata. Este cauzata de insuficienta hepatica cronica. In coma debutul este insidios prin tulburari neuropsihice, neurologice, foetor hepaticus (miros de ficat crud sau usturoi a respiratiei) .
Tulburarile neuropsihice cuprind:
-indispozitie, cefalee, lentoare intelectuala, paranoia
-in faza mai inaintata dezorientare temporo-spatiala, episoade scurte de obnubilare, delir si halucinatii-precoma hepatica
-in stadiu si mai avansat apare torpoarea progresiva ce precede starea comatoasa.
Tulburarile neurologice cuprind:
-asterix, semnul rotii dintate, reflexe osteotendinoase vii in precoma si abolite in starea comatoasa, cu semnul Babinski pozitiv.
Odata instalata coma hepatica este linistita, calma cu ritm respirator de tip Kussmaul, febra, tahicardie si hipotensiune arteriala.

Tratament

Pentru un pacient cu insuficienta hepatica acuta este importanta resuscitarea.
Protectia cailor respiratorii aeriene la pacientii in precoma si coma hepatica, de fenomenul de aspiratie. Acestia trebuie intubati nasogastric pentru decompresie gastrica.

Terapia encefalopatiei si a edemului cerebral:
-trebuie evitata sedarea la astfel de pacienti.
-capul trebuie pozitionat intrun unghi superior de 30 de grade.
-administrarea parenterala de lactuloza pentru a reduce efectele amoniacului.

Monitorizara cardiocirculatorie:

-administrarea de fluide parenteral
-controlul instalarii bacteriemiei sau sepsisului
-controlul hipotensiunii- dopamina sau adrenalina
-plasarea unui cateter Swan-Ganz pentru administrare de albumina.

Monitorizarea insuficientei renale prin hemofiltrare veno-venoasa.

Monitorizarea coagulopatiei:
-administrarea de plasma congelata, crioprecipitate de fibrinogen
-administrare de factor VIIA recombinat
-transfuzie de trombocite.

Terapia intoxicatiilor:
-acetaminofenul se trateaza cu N-acetilcisteina
-intoxicatia cu ciuperci otravitoare se trateaza cu penicilina G intavenoasa, silimarina si carbune.

Tratamentul chirurgical presupune transplantul hepatic .
Daca acesta nu este disponibil imediat se poate adopta ficatul artificial.
Acesta este o masura pe termen scurt care duce la supravietuire daca
este urmat de un transplant sau ficatul isi reinstaureaza functia
singur.

Dispozitivul numit ficat artificial poate fi clasificat in doua categorii majore: bioartificial si non-biologic.
Ficatul bioartificial este constituit dintrun dispozitiv de dializa cu hepatocite porcine care umplu niste spatii extracapilare. Singele pacientului traverseaza spatiile capilare si este filtrat si detoxifiat de aceste hepatocite.
Ficatul non-biologic reprezinta dispozitive de hemodializa, hemofiltrare, hemoperfuzie cu carbune, plasmafereza si transfuzii, extracorporeale.

Dieta presupune nutrizarea parenterala cu cantitati adecvate de glucoza pentru a evita hipoglicemia. Este importanta restrictia de proteine la 0. 6g/kg pe zi.

Profilaxia infectiilor si terapie:

-supraveghere periodica prin culturi de singe
-terapia antibiotica empirica cu spectru larg de actiune trebuie initiata daca encefalopatia progreseaza, apar semne de SIRS si hipotensiune persistenta.
-fluconazole este prima alegere
-daca este o infectie de cateter se administreaza vancomicina.

Prognostic
Prognosticul depinde de cauza insuficientei hepatice si de aparitia complicatiilor.
In hepatitele virale 50-60% din pacienti supravietuiesc.
Insuficienta prin acetaminofen mortalitatea se datoreaza mai ales instalarii comei hepatice si a acidozei metabolice.

Diagnostic

Studii de laborator:
-hemoleucograma-trombocitopenie, timpul de protrombina prelungit, raportul INR
-transaminazele hepatice sunt crescute dramatic datorita necrozei hepatocelulare
-bilirubina serica crescuta
-amoniacul seric crescut
-glicemia scazuta, lactatul seric crescut
-gazele arteriale pot arata hipoxemie
-creatinina serica poate fi ridicata prin dezvoltarea sindromului hepatorenal
-cultura bacteriana sanguina este necesara deoarece multi pacienti dezvolta bacteriemie si sepsis
-masurarea cuprului seric, urinar si a ceruloplasminei-pentru boala Wilson
-fosfatul seric este scazut la cei care nu prezinta regenerare hepatica
-serologia virala pentru hepatita B, C, A
-markeri autoimuni: Ac antinucleari, antimuschi neted, antimitocondriali
-nivelul de acetaminofen, screening pentru consum de droguri: cocaina si ecstasy.

Studii imagistice
Echografia hepatica Doppler stabileste fluxul sanguin in venele hepatice, permitind excluderea sindromului Budd-Chiari, in vena porta si artera hepatica. Poate exclude hepatocarcinomul sau metastazele hepatice. Stabileste prezenta ascitei.
Computer tomografia sau rezonanta magnetica stabilesc anatomia hepatica si ajuta la excluderea proceselor intraabdominale, mai ales daca pacientul cu ascita este obez sau daca este recomandat pentru transplant hepatic.
Examenul cutiei craniene prin CT ajuta la excluderea maselor intracraniene, in special a hematoamelor care pot mima edemul cerebral. Pot elimina din diagnostic si hematomul subdural.
Electroencefalograma este utilizata la pacientii care necesita excluderea crizelor epileptice la pacientii cu encefalopatie hepatica.
Biopsia hepatica percutana este contraindicata daca sunt semne de coagulopatie. O biopsie transjugulara este de ajutor pentru diagnosticarea hepatitei autoimune, metastazelor hepatice, limfomului sau a hepatitei cu herpes simplex.
Monitorizarea presiunii intracraniene este utila in stabilirea si controlul edemului cerebral. Cateterele extradurale sunt mai sigure decit cele intradurale.
Examenul histopatologic poate sa nu dea date specifice, acesta depinde de etiologia insuficientei hepatice. Necroza panlobulara este observata in general in supradozajul de medicamente. Necroza centrolobulara este specifica toxicitatii cu acetaminofen. Hepatitele virale prezinta necroza panlobulara. Prezenta steatozei microveziculare sugereaza utilizarea de acid valproic, salicilati.

Diagnosticul diferential se face intre cauzele diverse ale insuficientei hepatice.

Masuri de prevenire

Cea mai buna metoda de prevenire a insuficientei hepatice este reducerea riscului de aparitie a cirozei sau hepatitei.
Iata cateva sfaturi pentru prevenirea acestor afectiuni:
- Faceti vaccinul impotriva hepatitei A si B sau o injectie cu imunoglobulina.
- Adoptati o dieta corespunzatoare care sa includa alimente din toate grupele.
- Consumati alcool cu moderatie. Evitati alcoolul cand luati paracetamol.
- Practicati o buna igiena. Intrucat mainile nespalate sunt responsabile pentru transmiterea microbilor, spalarea riguroasa a acestora este absolut necesara dupa folosirea toaletei. De asemenea, spalati-va mainile inainte de a atinge alimentele.
- Nu folositi in comun obiecte de toaleta precum periuta de dinti sau lama de barbierit.
- Daca doriti sa va faceti un tatuaj sau un body piercing, asigurati-va ca echipamentul este aseptic (lipsit de microorganisme ce pot provoca boli, sterilizat).
- Protejati-va in timpul contactului sexual.
- Daca utilizati droguri intravenoase, nu folositi in comun ace sau seringi.

sursa: http://www.romedic.ro/insuficienta-hepatica
avatar
Hepatita C forum
Admin

Fibroza : A2F3
feminin Numarul mesajelor : 3945
Data de inscriere : 20/08/2009
Varsta : 42

Sus In jos

Insuficienta hepatica si leziuni ale ficatului - semne si simptome

Mesaj  Hepatita C forum la data de Lun Mar 28, 2011 8:53 am

Generalitati


Orice fel de deteriorare a celulelor ficatului, cailor biliare si a vaselor sanguine, prejudiciaza structura ficatului, si vor rezulta leziuni la nivelul acestui organ. De cele mai multe ori, in cazul afectiunilor hepatice usoare, simptomele sunt foarte putin evidente sau chiar nu exista. In aceasta situatie, ar putea exista doar o degradare minima a ficatului si a functiilor sale.
La polul opus se situeaza afectarea severa a ficatului sau insuficienta hepatica, boala ce deseori poate fi fatala.

Simptomele si semnele leziunilor hepatice usoare si moderate

Prezenta unei leziuni hepatice usoare sau moderate a ficatului poate fi identificata prin urmatoarele simptome:
- durere usoara si surda in partea dreapta superioara a abdomenului, chiar sub cutia toracica
- sentiment de plenitudine la nivelul partii drepte a abdomenului, insotit de umflare in zona respectiva
- lipsa apetitului, oboseala, greata si varsaturi
- usoara crestere a temperaturii corpului
- scaun apos de culoare foarte deschisa, urat mirositor
- icter
Daca se manifesta oricare dintre aceste simptome, este necesar consultul medical. Specialistul care suspecteaza o afectiune a ficatului va incerca sa depisteze urmatoarele semne si simptome:
- ficatul marit - prin consult fizic
- culoarea galbena a ochilor si pielii
- distensia abdominala ca rezultat a retentiei de lichide
- vase de sange mici, rosii, vizibile prin piele, localizate pe fata si in partea superioara a corpului (stelute vasculare, nevi spider sau
spider angioma).

Simptomele bolilor hepatice
Persoanele care considera ca ar putea suferi de afectiuni ale ficatului ar trebui sa consulte un medic specialist (gastroenterolog) care va stabili un diagnostic corect. Cel mai des intalnite simptome ale bolilor hepatice, sunt:

1. Icter - acesta este de fapt si principalul simptom in cazul in care ficatul este afectat. Persistenta icterului indica faptul ca vezica biliara sau ficatul nu functioneaza corect. Cand este prezent icterul, culoarea pielii se transfoma in galben mustar sau portocaliu. Chiar si partea alba a ochiului (sclera) va avea o coloratie galbuie.
Rolul principal al ficatului este sa produca bila, iar atunci cand acesta nu isi mai indeplineste atributiile, are loc cresterea valorilor bilirubinei in sange si eliminarea acesteia prin urina (fiind depasita capacitatea celulelor hepatice de a excreta bilirubina, surplusul de pigment biliar va ramane in sange). In cazul in care icterul este insotit de simptome de gripa, bolnavul trebuie sa consulte medicul pentru a se depista daca este vorba despre o afectiune a vezicii biliare sau hepatita acuta.

Conform medicinei traditionale orientala exista doua tipuri de icter: yang si yin.
- Icterul Yang - Simptomele majore ale acestui tip de icter sunt: sete, palpitatii, constipatie, probleme urinare, distensie abdominala, ingalbenirea limbii, culoarea portocalie a pielii. Se considera ca acest tip de icter se declanseaza la persoanele care traiesc in zonele cu clima umeda si temperaturi foarte ridicate.
- Icterul Yin - Principalele manifestari ale acestui tip de icter sunt: coloratia galbena a fetei, pielii si ochilor, febra severa, greata, lipsa poftei de mancare, scadere in greutate, oboseala, distensie abdominala, scaune moi, dureri localizate in hipocondrul drept, maini si picioare reci, palpitatii, edem si dificultati respiratorii.

2. Digestia si apetitul
- Unul din cele mai comune simptome ale bolilor de ficat este diminuarea apetitului care se va solda in cele din urma cu scaderea in greutate, mai ales daca este insotita si varsaturi, diaree si greata. Situatia ar putea fi agravata de metabolizarea incorecta a carbohidratilor, proteinelor si grasimilor din organism. Lipsa poftei de mancare ar putea declansa anemie care va duce la hipoxia (scaderea cantitatii de oxigen) hepatocitelor. Daca varsaturile sunt insotite de sangerari, bolnavul ar putea avea si ulcer gastric care ar putea fi declansat si de nivelul complex de interactiune dintre histamine, acidul biliar, azot, gastrina si mucoasa care captuseste stomacul.

3. Prezenta scaunelor decolorate
- In cazul in care secretia pigmentilor biliari este blocata din cauze obstructive, cum ar fi nivelul scazut la bilei sau ca urmare a blocajului canalului biliar, scaunul pacientului va fi deschis la culoare. Acesta va fi insotit de tulburari gastrointestinale (specifice sindromului de intestin iritabil).
In mod natural, fecalele unei persoane sunt inchise la culoare datorita bilei. Culoarea deschisa a scaunului este un indiciu privind activitatea scazuta a vezicii biliare sau al existentei unor blocaje la nivelul acesteia. Ductele biliare pot fi obstructionate de pietre, inflamarea membranei, etc. Chiar si un scaun gri sau putin colorat, va fi clasificat ca fiind decolorat.

4. Balonarea si distensia - Zona abdominala situata sub coastele mici de pe partea dreapta, se poate umfla (dilata) din cauza hepatomegaliei sau ascitei. Cand distensia devine severa, fiecare respiratie ar putea fi dureroasa, fiind perceputa ca o presiune asupra diafragmei.

5. Polidipsia si poliuria - Setea si urinarea excesiva si frecventa, desi sunt simptome ale mai multor boli, sunt specifice, mai ales bolilor hepatice.

Din punctul de vedre al medicinei orientale, exista doar cateva semne si simptome care ar putea indica existenta unor afectiuni hepatice persistente:
- durere de cap
- probleme ale pielii
- alergii
- senzatie de ameteala
- tinitus
- ticuri, spasme, tremuraturi
- convulsii
- accident vascular cerebral
- roseata si mancarimi ale ochilor - senziatie de iritare si iritabilitate
- tensiune si durere in zona lombara
- durere localizata in hipocondru drept
- depresie
- scaderea flexibilitatii de la nivelul tendoanelor si ligamentelor
- schimbari bruste de dispozitie.

Insuficienta hepatica: semne si simptome
- intoxicatii cu anumite substante si supradoza de medicamente (de la paracetamol la consum de cocaina si heroina)
- somnolenta sau chiar coma
- rigiditate a muschilor insotita de tremuraturi ale membrelor
- miros de acetona al respiratiei
- ingalbienire a pielii si globilor oculari (icter)
- greata
- varsaturi
- sentiment de rau general
- dificultati de concentrare
- dezorientare sau confuzie
- somnolenta

Diagnostic
Pentru diagnosticarea corecta a leziunilor hepatice sau a insuficientei hepatice sunt necesare analize de sange intrucat prognosticul depinde de cauza care le-a declansat.

Cand este necesar consultul medical
Insuficienta hepatica acuta poate evolua rapid si poate pune in pericol viata unui individ. Daca se observa ingalbenirea brusca a ochilor sau a pielii, sensibilitate in partea superioara a abdomenului sau orice alte modificari neobisnuite ale starii normale a unei persoane (inclusiv la nivelul comportamentului sau al personalitatii) se impune vizita de urgenta la camera de garda.

sursa: sfatulmedicului.ro
avatar
Hepatita C forum
Admin

Fibroza : A2F3
feminin Numarul mesajelor : 3945
Data de inscriere : 20/08/2009
Varsta : 42

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum